Caracterizarea fizico-georafică a satului Oniţcani
1 Poziţia fizico-geografică
Satul Oniţcani a apărut şi s-a format ca aşezare în centrul Republicii Moldova în partea de est, iar ca parte administrativă face parte din raionul Criuleni. Coordonatele sale geografice caracteristice sunt 47017’lat N şi 28007’ long E, la o altitudine de 61 metri faţă de nivelul mării. Este situat pe malul drept al rîului Nistru.
Fig.1 Poziţia fizico- geografică a satului Oniţcani
Peisajul Oniţcaniului este admirabil şi unic în felul său. Rezervaţia naturală cu ansamblul de izvoare şi cişmele pe alocuri se transformă în mici cascade. Satul este situat pe şoseaua Chişinău-Criuleni, la 27 km de capitală, şi la doar 12 km de centrul raional, şi la 6 km de şoseau Balcanică (fosta Poltava). La cîţiva kilometri de sat se află staţiunea balneară Vadul lui Vodă de importanţă Republicană.
Satul Oniţcani este aşezat pe colina unui deal, cel mai inalt loc fiind numit „La Podiş”, iar valea „Vîlcelul”,casele fiind orientate spre răsărit. Suprafaţa acestora constituind aproximativ 1,42 km, cu un perimetru de 5,24 km. Comuna Oniţcani are o suprafaţă totală de 24,23 km, şi un perimetru de 23,81 km.
Satul Oniţcani prezintă o curiozitate a naturii, cu aproximativ 48 de izvoare, dintre care cele mai mari sunt „Putna”, „Izvorul Popei”, „Budăi”, „Solovei”, „Larga”, ş.a.
Rîul Nistru, padurile şi delurile parcă ar despărţi localitatea de celelalte sate vecine, deci satul se învecinează cu următoarele sate:
La Nord cu satul Cruglic, la Vest cu satul Coșernița, la Est cu satul Slobozia Dușca.
Poziţia fizico-geografică este avantajoasă atît prin prezenţa unui relief bine fragmentat ce permite dezvoltarea intensă a agriculturii în special a viticulturii, cît şi prin apropierea de importante reţele de transport fapt ce a şi dus la apariţia celor aproximativ 20 de agenţi economici. Însă un rol deosebit îl are şi rîul Nistru care atrage un număr mare de turişti.
2. Resursele acvatice
Apa este unul din cele mai răspîndite componente și unul de bază în natură. Ea are o mare importanţă pentru dezvoltarea vegetaţiei, solurilor şi menţinerea vieţii tuturor organismelor. La fel reglează fenomenele şi procesele meteorologice în atmosferă. Reţeaua hidrografică a satului Oniţcani este constiutuită atît din ape temporare cît şi permanente. Resursele acvatice principale ale satului sunt apele subterane şi freatice.
Calitatea apei din sat lasa de dorit, sursa principală de poluare fiind gunoiştele neutorizate. În unele locuri la suprafaţa solului pot fi observate apele freatice, care se află la adîncimi foarte mici, nivelul lor variază în dependenţă de anotimp. În schimb pe pantele dealurilor, nivelul apelor freaticese este la adîncimi mai mari.
Localitatea dispune doar de un iaz “Hlinaia” construit în baza izvoarelor locale care este proprietate privată, iazul a fost reconstruit, adîncit, şi populat cu cîteva specii de peşti. Mai putem întîlni un mic iaz, care este situat în ograda unui localnic, dar şi acesta este îmlăştinit şi acoperit cu vegetaţie acvatică. Deasemenea localitatea mai dispune şi de două bazine acvatice din partea de nord şi de sud a satului care au fost construite cu scopul de a se efectua irigaţia artificială a culturilor agricole cu apă din rîul Nistru din apropiere.
Apele subterane participă la modificarea reliefului. Sub influenţa lor au loc alunecările şi îmlăştinirea terenurilor.
Mlaştinile ocupă o suprafaţă mai restrîsă. Ele apar în locurile cu surplus de umeditate, evaporaţie scăzută şi lipsa scurgerii. Mlaştinile sunt acoperite cu vegetaţie higrofilă care se dezvoltă în urma umedităţii excesive ce condiţionează lipsa oxigenului.
Caracterul reţelei hidrografice în cea mai mare parte depinde de particularităţile reliefului şi climei. Conform acestor indici pe teritoriul satului Oniţcani reţeaua hidrografică este bine dezvoltată, acesta fiind unul dintre cele mai bogate sate în izvoare din Republica Moldova. Satul Oniţcani prezintă o curiozitate a naturii cu cele aproximativ 48 de izvoare. Istoricul grec Herodot în lucrarile sale, a numit aceste locuri „Bihindria” ceea ce ar însemna „Valea cu o sută de izvoare”.
Izvorul Putna- la moment este cel mai mare izvor din sat, se află în partea de sud a satului nu departe de traseul Chişinău- Criuleni. Este un adevarat monument al naturii fiind ocrotit de stat. Apele acestui izvor ies la lumina zilei la poalele unui deal înalt, acoperit cu arbori şi arbuşti.
Fig.2 Izvorul Putna
Acest izvor este legat de izvorul Diaconului prin nişte trepte construite de săteni. Izvorul are mai multe şipote cu debit de apă diferit. Apa este rece, fără gust, cu miros de pucioasă deoarece conţine hidrogen sulfurat, carbonat de sodiu şi magneziu. De la mirosul specific provine şi denumirea acestuia. Se spune că aceste ape minerale au calităţi curative, tratînd boli de ochi, ale sistemului nervos, digestiv şi locomotor.
Un fost profesor, a gasit în arhivele anului 1835 figurînd un nume de medic militar rus- Sober, care ar fi construit aici cu ajutorul localnicilor un spital pentru circa 60 de pacienţi. Tratamentul bolnavilor era bazat pe calităţile curative ale apei acestui izvor. Se spune că Puşkin, în călătoriile sale prin Moldova a trecut prin Oniţcani şi a baut apă cu gst de pucioasă, adică din izvorul Putna. În anul 2004 acest izvor a fost reconstruit, în prezent se interzice adăpatul vitelor, aruncarea deşeurilor, spălarea autovehicolelor în zona acestuia.
Izvorul Larga- se află în partea de vest a satului Oniţcani. Apa izvorului este fără miros, cu gust amarui, sălciu, deoarece conţine clorură de magneziu. Sarea gălbuie, se depune pe pereţii vaselor cu apă. Izvorul işi adună apele de la adîncimi nu prea mari, de aceea în timpul zăpezilor şi după ploile mari apa este tulbure şi temperatură apei se schimbă în funcţie de anotimp. Debitul izvorului este de 15 l/minut. Izvorul a fost reparat în anul 1988, la lucrări au participat localnicii.
Fig.3. Izvorul Larga
Izvorul Solovei- poartă numele lui ion Solovei, localnic al satului vecin (Coşerniţa), care a scos izvorul la lumină în anul 1940. Se află în partea de nord-vest a satului Oniţcani la 1200 metri de sat, pe dealul „Toloaca”, în apropierea căruia se ridică o pădure de salcîmi. Înverzirea acestui povîrniş s-a efectuat cu scopul prevenirii alunecărilor de teren şi formării ravenelor. Debitul izvorului constituie în prezent 13 litri/min. Apa este limpede, rece, fără miros, dar cu gust amărui din cauză că conţine clorură de magneziu ca şi toate izvoarele şi fîntînele din partea de apus a satului. Apa lui se adună în pîrîiaşul ce duce în rîul Nistru, însă situaţia ecologică în prezent lasă mult de dorit.
Izvorul Diaconului– îşi trage numele de la Vladimir Varticean, din neamul diconeştilor. Este situat chiar în centrul satului Oniţcani. Şipotul a ieşit la lumina zilei de sub stîncile cu un relief foarte priporos. Debitul apei este de 25 l/min. Apa izvorului este limpede, rece şi fără
gust. Lucrările de reparaţie generală a izvorului au avut loc în anii 1988- 2003.
Localnicii ii mai spun si Budăi, acesta este un vas meşterit din lemn pentru a aduce apă de la izvor.
Fig.4. Izvorul Diaconului (BUDĂI)
Izvorul Sfatul Pensionarilor– La o distanţă de circa 3,5 km de la sat se află cel mai înalt punc al moşiei, aici în perioada anilor 1970-1980 a funcţionat staţia experimentală „Câmpul-Gama”, iar mai la nord se află traseul internaţional Balcani- Ucraina. La poalele acestui podish au fost sădite păduri de nuci şi de salcîm pentr a stopa eroziune solului, însă odată cu repartizarea acestora s-a început tăierea copacilor, avînd loc schimbarea peisajului, astfel a ieşit la lumina zilei un grup de izvoare de o fumuseţe rară. Iniţial au fost trei la număr, avînd un debit de 120t în 24 de ore. Apa era rece, cristalină, fără gust şi fără miros cu un procent foarte mic de stronţiu. Aceste izvoare au fost restabilite de către trei veterani ai războiului care au gasit o lespede de piatră din anul 1914. Se spune că pe atunci izvoarele se aflau pe moşia boerului Victor Sanadino, care creştea oi de Astrahan. În prezent atît natura din juc, cît şi izvorul este într-o stare deplorabilă.
Din acest izvor, astazi este alimentat satul cu apă.
Izvorul Unirea– se află la circa 3 km de la sat, în partea de nord, a ieşit la lumina zilei cu ajutorul unui localnic- V. Bradiştean. Mai tîrziu acesta s-a unit cu cîţiva tovarăşi ca să-l restabileasca, făcînd din izvor o icoană, de aici provenind şi denumirea. În prezent situaţia ecologică lasă de dorit. Debitul acestui izvor este de 13l/min. Apa izvorului este rece, transparentă, fără gust şi fără miros.
Omul și natura– izvorul este situat la circa 2,5 km de sat, la poalele Podişului în pădurea de nuci şi salcîm. Apa este incoloră, rece, fără gust şi fără miros.
Izvorul Vînătorilor –este situat la poalele pădurii de salcîmi, a fost reparat prin anii 1972- 1973 de către vînătorii amatori din sat, astăzi purtîndu-le denumirea, de care este îngrijit şi pînă astăzi. Apa este incoloră, rece, fără gust şi fără miros
Izvorul Budăiul Popii– a fost construit şi îngrijit de dinastia de preoţi Grigor, de unde provine şi denumirea. Din cauza debitului mic, mai este numit şi Izvoraş. Este situat în partea de nord a satului Oniţcani. Apa este cristalină dar cu gust amărui pronunţat cauzat de prezenţa cantităţilor mari de sare de magneziu. Debitul apei este de 9 l/min. Starea ecologică atît în trecut cît şi în prezent a acestuia este afectată de adăpatul vitelor şi de reziduurile animaliere.
Izvorul Memoriei– se găseşte în partea de sud a satului Oniţcani, pe marginea şoselei Chişinău- Criuleni. Iniţial a fost o ramificaţie a izvorului Larga. Ideea de a construi un izvor aparte a apărut în anii 1986-1987. Debitul de apă este de 1 l/min. Apa este rece, fără miros, în urma topirii zăpezilor şi a ploilor mari devine tulbure cu gust sălciu. Izvorul are o aşezare foarte pitorească. Un grup de veterinari au contribuit la construirea acestui izvor şi l-au închinat memoriei ostaşilor căzuţi pe cîmpurile de luptă.
Pe lîngă acestea mai sunt şi izvoarele „Redi”, „Plopii de la stanişte”, „Toloaca” şi altele.
Fig.5. Fîntînă
De menţionat că satul Oniţcani dispune şi de un număr foarte mare de fîntîni, aproximativ fiecare gospodar are în ograda o fîntînă.
O sursă alternativă de asigurare cu apă în localitate este apeductul, care este destul de extins. Sistemul de aprovizionare cu apă a fost construit în anul 2009.
Pe valea satului Oniţcani curge rîul Nistru -este un rîu de tranzit ce îşi are izvorul în munţii Carpaţii Păduroşi. Alimentarea principală a rîului Prut este pluvială şi nivală. Regimul hidrologic al acestui rîu se schimbă în funcție de anotimp. Cel mai mare nivel se atestă primăvara, în timpul topirii zăpezilor cînd rîul se revarsă. Apa rîului este folosită de către localnici în irigaţie. Deasemenea acesta reprezintă şi o resursă de recreaţie.
Alimenaţia principală a tuturor apelor curgătoare de pe teritoriul satului o constituie apele subterane şi precipitaţiile atmosferice. Cele mai mari debite şi scurgeri se atestă primăvara cînd se topesc zăpezile şi nivelul apei se ridică. Vara din cauza temperaturilor ridicate, a evaporării intensi
ve şi a debitului mic, nivelul apei scade(în special în fîntîni).
Fig.6. Rîul Nistru
Viaţa şi activitatea omului este legată în cea mai mare măsură de apă: aprovizionează populaţia, este folosită în irigaţie, adăpatul vitelor şi piscicultură. Apa mai contribuie nemijlocit şi la dezvoltarea tuturor componentelor, proceselor şi fenomenelor naturii. Deci ea este foarte însemnată pentru natură şi societate.
